Scopul kinetoterapiei în recuperarea medicală

Cuvântul kinetoterapie provine din limba greacă și înseamnă „terapie cu mișcare”. Încă din cele mai vechi timpuri, efectele pozitive ale exercițiilor fizice și ale masajului au fost cunoscute în ceea ce privește prevenirea sau recuperarea anumitor afecțiuni (dureri musculare, traume etc.).

Kinetoterapeuții dezvoltă și monitorizează programe de exerciții pentru a ajuta oamenii să-și recapete puterea musculară și funcția pierdută din cauza unei accidentării sau a unei boli. Unele programe de kinetoterapie se concentrează pe tipuri specifice de afecțiuni, cum ar fi leziunile sau bolile degenerative.

Kinetoterapia este zona de terapie fizică care se ocupă de utilizarea mișcării în scopul tratamentului, pentru a stabili funcționarea optimă a părților și a organismului în ansamblu.

Kinetoterapia ca parte a terapiei fizice este una dintre cele mai importante aspecte ale recuperării medicale. Se ocupă de utilizarea mișcărilor sistematizate ale unor părți individuale ale corpului sub formă de exerciții care păstrează, stabilesc, dezvoltă și înlocuiesc funcții ale aparatului locomotor, precum și organe și sisteme care sunt legate funcțional de locomoție.

Scopul kinetoterapiei este de a maximiza utilizarea întregului potențial al pacientului tratat, cu accent pe recuperarea optimă posibilă a funcției deteriorate a aparatului locomotor.

Importanța și mai mare a unui tratament de kinetoterapie este tocmai pentru că mișcarea duce la implicarea altor sisteme organice: cardiovasculare, respiratorii, endocrine și altele. De aceea, astăzi, kinetoterapia este o parte recomandată a recuperării medicale nu numai pentru boli și leziuni ale sistemului osos și articular (aparat locomotor), ci și pentru bolile de inimă, boli ale organelor respiratorii, neurologice și nu numai.

Kinetoterapia trebuie să fie gestionată profesional

Cel mai bine ar fi să alegeţi un tratament de kinetoterapie organizat de specialişti în domeniu deoarece dozarea kinetoterapiei necesită cunoașterea stării generale a organismului (sistemul cardiovascular, sistemul respirator, sistemul nervos, pregătirea psihică și motivația, interesele pacientului).

Pentru fiecare pacient, kinetoterapeutul va:

  • Evalua mobilitatea, forța și rezistența pacientului
  • Discuta obiectivele de tratament
  • Educa pacientul despre modul în care funcționează corpul și despre ceea ce provoacă deficiența
  • Dezvolta un plan de tratament adecvat
  • Ghida pacientul în efectuarea corectă a exercițiilor
  • Monitoriza progresul
  • Modifica planul dacă este necesar pentru a atinge obiectivele specifice
  • Oferi echipamente adecvate

Efectele terapeutice ale kinetoterapiei sunt:

  • Creșterea forței și elasticității musculare
  • Creșterea volumului de mobilitate în articulații
  • Îmbunătățirea funcției sistemului cardiovascular, a organelor respiratorii, a sistemului nervos și a organelor digestive
  • Îmbunătățirea circulației și accelerarea metabolismului local și a procesului de recuperare a organismului în ansamblu

Scopul final al kinetoterapiei este îmbunătățirea calității vieții pacientului, dar și a familiei, oferind tratament pentru diverse simptome. Kinetoterapia cuprinde diferite exerciții terapeutice, care includ exerciții active, pasive și asistate, exerciţii de întindere, de rezistență, exerciții funcționale, de coordonare, echilibru, exerciții de respirație, de relaxare, de mers etc.